Deși anii de liceu sunt considerați „cei mai frumoși ani”, experiențele studenției nu sunt deloc de neglijat. Pe lângă oferta educațională, un alt aspect important în alegerea unei facultăți este măsura în care aceasta pune la dispoziția studenților oportunități de dezvoltare, atât profesională, cât și personală. Privind tendința actuală de emigrare, una dintre cele mai incitante experiențe de care poate beneficia un student este șansa de a studia într-o țară străină.
Astfel, de peste 30 de ani programul Erasmus+ oferă studenților din întreaga lume șansa de a trăi și studia într-un mediu internațional multicultural, dar și de a cunoaște un nou sistem educațional. Universitatea din Pitești scoate anual la concurs peste 100 de burse Erasmus+ în țări precum Franța, Spania, Lituania, Bulgaria, Polonia, Portugalia, ș.a.
Ce presupune o mobilitate Erasmus+?
Fiecare student poate beneficia de una sau mai multe mobilități Erasmus+ (studiu sau practică), pentru maxim 12 luni, pe fiecare ciclu de studiu (licență sau master). Acestuia i se acordă o bursă de studiu sau practică cuprinsă între 470 Euro / lună și 720 Euro / lună, în funcție de tipul de mobilitate și țara de destinație. Pentru cei care nu au beneficiat de mobilitatea Erasmus+ în timpul anilor de studiu, există posibilitatea de a aplica penntru o mobilitate de practică în decursul unui an de la absolvirea ciclului de studiu.
Care sunt așteptările / temerile inițiale ale studenților care se gândesc să aplice pentru o mobilitate Erasmus+?
Decizia de a aplica pentru o astfel de bursă vine la pachet cu o multitudine de temeri și așteptări (mai mult sau mai puțin realiste), care diferă de la un student la altul. Majoritatea sunt legate de acomodarea la cultura și mediul țării gazdă sau de limba vorbită.
“Temerile mele inițiale… Prima a fost dacă am cunoștințele necesare pentru a putea comunica fluent în limba engleză, apoi dacă o să reușesc să mă integrez într-un mediu complet diferit, fiind prima experiență de acest fel.” – Bădiță Bogdan, Ruse (Bulgaria).
Dar aceste temeri sunt, de multe ori, nerealiste sau vin însoțite de o rezolvare, uneori, simplă sau, alteori, neașteptată.
“Ne uitam ca proștii pe o hartă în bulgară, să luăm autobuzul spre mall. Și vorbeam între noi, pe cine să rugăm să ne ajute. Am zis: Hai, că mă duc să o întreb pe fata aia. Și zice un om în vârstă: Mai bine mă întrebi pe mine, că vorbesc limba română.” – Bădiță Bogdan, Ruse (Bulgaria).
„Eram în Kaufland. Vorbeam cu trei vânzători în același timp și încercam să le explicăm că noi căutăm mălai (corn, cornflour) și nu găsim. Până la urmă, am zis eu “Răzvane, dă-o încolo de mămăligă, că nu le mai facem spaniolilor” și, atunci, au început toți trei: “Mamaliga? We have mamaliga, too”. Și ne-au dus la mălai.” – Bădiță Bogdan, Ruse (Bulgaria).
Unii studenți sunt mai încrezători, dar chiar și așa începuturile sunt dificile, deci sprijinul celorlalți este mereu binevenit.
„Am plecat cu o atitudine ușor optimistă (cât de rău poate să fie). Am cunoscut o singură persoană de la UPIT înainte să plec și asta a făcut întregul început de Erasmus puțin mai ușor. Am optat pentru un mentor din partea VU, care, spre norocul meu, și-a luat responsabilitățile în serios. A venit la aeroport, m-a condus la cămin și m-a ajutat cu contractul de acolo, m-a ajutat să îmi găsesc cameră, mi-a oferit toate detaliile de care aveam nevoie la început, etc. Întreaga atmosferă Erasmus de la început era greu de imaginat și, mai greu, de atins. Energia de care dispuneau toți era ceva total nou pentru mine. Totul era într-o continuă mișcare: evenimentele organizate de ESN, cursurile facultății, evenimentele organizate în oraș și așa mai departe.” – Papa Teodora, Vilnius (Lituania).
În final, există și temerea de a pierde oportunitățile care ar putea apărea în țară (oportunități de angajare, stagii de practică, ș.a.m.d.). Dar aceasta este o alegere care rămâne la latitudinea fiecărui student. Ca în orice nouă „aventură”, sunt lucruri pe care le câștigi și lucruri la care decizi să renunți.
Care sunt părerile studenților care au beneficiat de o mobilitate Erasmus+?
Dacă, în privința temerilor și așteptărilor, părerile sunt împărțite, în cazul impresiilor finale, răspunsul este unul și același: „trebuie încercată măcar o dată”. Fie că vorbim de oportunitățile profesionale, fie de cele relaționale și culturale, o mobilitate într-o țară străină, în special una cu o cultură diferită, îți deschide ochii către o lume complet nouă, dar în același timp te pune față în față cu provocări la care nu te-ai fi așteptat sau pe care, pur și simplu, le-ai evitat până acum.
“Well, pentru mine experiența Erasmus a fost, într-adevăr, cum se spune, “o experiență”, în care am învățat ce înseamnă gestiunea timpului și a banilor. Un alt punct frumos a fost ocazia de a întâlni o altfel de mentalitate umană, una diferită față de ceea ce avem noi în țara noastră. Și, de asemenea, cred că m-a întărit ca om și caracter.” – Gheorghe Valentin, Klaipeda (Lituania).
O altă teamă a studenților este aceea de a nu fi integrat în comunitatea țării gazdă, de a fi marginalizat sau tratat nedrept. Deși nu se poate afirma 100% că această temere este nejustificată, în cele mai multe cazuri există moduri de a anticipa și preveni această problemă. Recomandarile celor care au avut parte de astfel de experiențe sunt alegerea unui centru universitar, care găzduiește un număr mare de studenți internaționali, și obținerea informațiilor de la cei care au beneficiat de o mobilitate în comunitatea respectivă. Din fericire, în majoritatea cazurilor, totul este pregătit pentru a le oferi studenților o experiență de neuitat (în sensul bun).
“Pe plan profesional (educativ), lucrurile au stat neașteptat de bine. Profesorii au fost foarte înțelegători, de ajutor, când aveam nevoie, și deschiși la sugestii. Iar în privința staff-ului Erasmus din țara gazdă, nu am cuvinte ca să descriu eficiența, răbdarea, organizarea, ș.a.m.d.” – Gheorghe Valentin, Klaipeda (Lituania).
Cum au fost afectate mobilitățile Erasmus+ de pandemia Covid-19?
Ultimele luni au fost, puțin spus, frustrante pentru cea mai mare parte a omenirii. Pandemia de coronavirus a blocat majoritatea activităților care presupun contact uman, de la transportul aerian, până la activitățile educaționale. Măsurile luate de către autorități, pentru a preveni răspândirea virusului, nu puteau să nu afecteze mobilitățile Erasmus într-un mod negativ, dar, din fericire, studenții, care s-au trezit „prinși” pe teritoriul unei țări străine, au decis să meargă mai departe cu deviza „Provocare acceptată” și să se bucure de oportunitățile, care le-au fost oferite, rămânând, în același timp, în siguranță.
“Era o activitate continuă pănă în data de 12 martie, când am primit informare de la VU că toate cursurile se vor muta online și se instaurează carantina ca măsură luată de guvern împotriva COVID-19. Lunile ce au urmat au fost lipsite, în mare parte, de activitate. Eram nevoiți să rămânem la cămin. Mulți dintre colegii noștri au fost nevoiți să se întoarcă în țările lor. Mișcarea în oraș era limitată, cursurile erau ținute, majoritar, online (ori online, ori deloc). Am primit suport continuu din partea Biroului Erasmus UPIT, din partea VU și eram ținuți la curent cu orice schimbare, în Lituania sau România, de către ambasada României din Vilnius. Eram singuri într-o țară străină, dar eu, personal, nu m-am simțit nicio clipă singură sau fără ajutor sau suport. Experiența mea Erasmus a orbitat în jurul pandemiei de coronavirus, dar nu am fost limitată și nu regret decizia de a-mi continua mobilitatea în Lituania pe perioada carantinei de acolo, în loc de a mă întoarce în țară. Și sper ca, în urma acestei pandemii globale, următoarele generații Erasmus să se bucure din plin de experiența lor, să fie precauți și, mai ales, să fie pregătiți de orice, întrucât ăsta a fost cel mai important lucru pe care l-am învățat în Erasmus: get ready for anything, life is not gonna give you any heads up.” – Papa Teodora, Vilnius (Lituania).
Aduce, acest gen de experiență, vreun avantaj în procesul ulterior de angajare?
Un alt avantaj pe care îl promite experiența Erasmus este creșterea șanselor de angajare. Deși, când se pune problema aplicării pentru o bursă de studiu sau practică în străinătate, mulți studenți se tem de pierderea oportunităților de angajare, aceasta ar putea avea chiar efectul advers. Se pare că majoritatea companiilor, cu preponderență cele multinaționale, sunt foarte interesate de experiențele multiculturale ale potențialilor angajați.
„Noi considerăm că o mobilitate din cadrul programului Erasmus poate ajuta un student să aplice cu succes pentru o poziție la Centrul IT din DRÄXLMAIER Pitești. Fiind o companie multinațională punem accent pe înțelegerea și acceptarea diferențelor culturale, munca în echipă, independență, responsabilitate, lucruri care se pot dezvolta și în cadrul programului Erasmus. Comunicarea într-o limbă de circulație internațională este un alt aspect important în firma noastră, de aceea, o experiența în străinătate ajută în acest sens”, spune Mihai Gaman, Delivery Supply Chain Management la Centrul IT din DRÄXLMAIER Pitești.
Cu toate acestea, determinarea și munca fiecăruia face diferența dintre succes și eșec, indifferent de calea aleasă. Oportunitățile sunt numeroase, dar un lucru care trebuie învățat este modul în care se poate profita de acestea la maxim.
Autori articol : Mădălina Năstase, Alexandru Mitu, studenți la specializarea Informatică, Facultatea de Științe, Educație Fizică și Informatică
