Kinetoterapeut şi doctor în educaţie fizică şi sport, titlu obţinut la doar 26 de ani, Cătălina Mitrache vorbeşte despre cum este afectată coloana vertebrală a copiilor şi tinerilor de utilizarea excesivă a telefonului mobil şi a tabletei, despre cazuri speciale de recuperare prin kinetoterapie, dar şi despre exerciţii ce pot fi făcute acasă pentru protejarea coloanei vertebrale.
Cătălina Mitrache (33 de ani) are printre altele un master legat de kinetoterapie pentru persoanele cu dizabilităţi, a fost bursieră ERASMUS în Franţa şi în prezent lucrează la un centru de recuperare din Piteşti şi este profesoară la o şcoală postliceală din oraş. În interviul pe care ni l-a acordat, Cătălina Mitrache spune că, încă din prima săptămână de viaţă, bebeluşul ar trebui evaluat de către un kinetoterapeut.
„Weekend Adevărul“: Care sunt cele mai întâlnite afecţiuni cu care se confruntă pacienţii – copii şi adulţi – care vin la kinetoterapie?
Cătălina Mitrache: Afecţiunile sunt grupate în funcţie de vârstă. La bebeluşi, cele mai des întâlnite afecţiuni sunt torticolisul şi piciorul strâmb congenital. La copiii cu vârste cuprinse între 3 şi 18 ani, sunt deviaţiile de coloană vertebrală, la adulţi – discopatiile lombare şi cervicale, iar la vârsta a treia sunt artrozele membrelor superioare şi inferioare. Şi bebeluşii au nevoie de kinetoterapie? De ce? În afecţiunile pediatrice, kinetoterapia are rolul de a corecta anumite dezechilibre musculare şi osoase. Prin kinetoterapie, bebeluşul poate fi ajutat să achiziţioneze anumite reflexe întârziate. În plus, exerciţiile cresc tonusul muscular, corectează tulburările de echilibru şi de mers, îmbunătăţesc mobilitatea generală a corpului. Aţi observat o mai mare nevoie de kinetoterapie în ultimii ani?
În ultimii patru ani, medicii neonatologi şi pediatri au început să dea o mai mare importanţă dezechilibrelor musculare apărute încă de la naştere. Acest lucru se observă prin faptul că în ultima perioadă s-au înmulţit cazurile de torticolis şi picior strâmb congenital care vin la tratament. Şi înainte apăreau astfel de cazuri, dar erau descoperite mult mai târziu, undeva la vârsta de 3-4 ani. Recuperarea în afecţiuni pediatrice trebuie începută devreme, uneori încă din prima săptămână de viaţă. Cu cât recuperarea este făcută mai repede, cu atât rezultatele sunt mai bune.
Semnele întârzierilor de dezvoltare
Cât de devreme trebuie să înceapă kinetoterapia un bebeluş cu întârziere în dezvoltare?
De obicei, întârzierea în dezvoltarea neuromotorie este evidentă în jurul vârstei de 3 luni. La această vârstă, bebeluşul ar trebui să îşi poată ţine capul ridicat şi să-l mişte stânga-dreapta, el fiind în poziţia culcat pe burtă. Un alt prag în dezvoltarea neuromotorie ar fi rostogolirea, care în jurul vârstei de 6 luni ar trebui să fie posibilă. Urmează, la 7 luni şi jumătate, ridicarea în poziţie şezând şi apoi mersul în patru labe după 8 luni. Kinetoterapia trebuie începută cât mai devreme posibil, atunci când se observă că bebeluşul nu reuşeşte să facă lucrurile amintite anterior. Se poate începe recuperarea încă din prima lună de viaţă în anumite cazuri.
De la ce vârstă ar trebui făcută o primă evaluare funcţională?
Încă din prima săptămână de viaţă, bebeluşul ar trebui evaluat de către un kinetoterapeut, atât din punct de vedere muscular, cât şi din punct de vedere neuro-motor. Apoi, aceste evaluări ar trebui făcute din trei în trei luni până la vârsta de 1 an. Iar după această vârstă, până la 10 ani, se recomandă să se facă anual.
De ce se dezechilibrează coloana vertebrală? Care sunt cele mai frecvente probleme cu care vin la dumneavoastră copiii care au nevoie de kinetoterapie?
Cele mai întâlnite afecţiuni cu care vin copiii la kinetoterapie sunt deviaţiile de coloană vertebrală: scolioze, cifoze şi lordoze. Care sunt cauzele acestor cazuri dese de copii cu probleme la coloana vertebrală? Cea mai mare parte a copiilor se nasc cu dezechilibre musculare la nivelul picioarelor. Din cauza acestor dezechilibre, ei ajung să meargă cu talpa într-o poziţie greşită, fie cu piciorul în interior, fie cu el în exterior. Sau sunt copii cu picior plat. Ideea este că un mers patologic determină un dezechilibru la nivelul bazinului, dezechilibru care, la rândul lui, afectează coloana vertebrală şi atunci apar deviaţiile vertebrale. Alţi copii au musculatura slab dezvoltată, la care se adaugă postura greşită în timpul statului în bancă sau la diferite activităţi. Şi astfel îşi modifică structura coloanei.
Cât de mult este afectată coloana vertebrală a copiilor de utilizarea în exces a telefoanelor mobile, a tabletelor şi a calculatoarelor?
De cele mai multe ori, poziţia coloanei vertebrale, în momentul în care folosim telefonul, tableta sau calculatorul, este una incorectă. Această poziţie se caracterizează prin cifozarea spatelui, aplecarea capului în faţă şi tensionarea musculaturii paravertebrale. Copiii au o musculatură slab dezvoltată, care nu-i oferă stabilitate coloanei vertebrale, mai ales în puseele de creştere – acestea au loc, în cazul fetelor, la 10-12 ani, iar în cazul băieţilor, la 12-14 ani. Dacă musculatura este slab dezvoltată, coloana nu are susţinere şi se curbează în funcţie de postura vicioasă menţinută. Şi astfel apar dureri şi deviaţii de coloană vertebrală. Care este frecvenţa cu care trebuie făcute şedinţele de kinetoterapie pediatrică? Frecvenţa este de trei-cinci şedinţe pe săptămână. Cel puţin în prima parte a perioadei de recuperare. În cazul deviaţiilor de coloană vertebrală, durata perioadei de recuperare variază între şase luni şi trei-patru ani. Continuându-se apoi acasă până la sfârşitul perioadei de creştere, adică la vârsta de 18-19 ani. În acest timp, copilul trebuie evaluat în fiecare an, pentru a realiza o monitorizare atentă a evoluţiei coloanei vertebrale.
