Adriana RUJAN, Piese dintr-un puzzle neterminat

Adriana Rujan e specială din multe puncte de vedere. Lumina ochilor ei trece dincolo de orice obstacol fizic; ai impresia că îți scanează simultan și sufletul și mintea! E o formă de a-i citi pe oameni, dar nu pentru a le afla tainele (discreția ei e proverbială!), ci pentru a-i călăuzi prin labirinturile vieții.
Dela, cea de acasă și Doamna Adriana, cea de la școală, nu se identifică până la contopire, deși își împrumută una alteia substanța. Un sfert de secol aproape, cât i-am stat prin preajmă, n-am fost în stare să înțeleg de unde vine energia prin care guverna și spațiul public și spațiul domestic.
Pentru unii, e doamna cu pisici, cu eșarfă și pălărie, cu vorbă cumpănită, profa de folclor și de LRC (limba română contemporană). Nu cred că a auzit-o cineva ridicând tonul, lansându-se în polemici inutile, etichetând sau recurgând la resursele discursului depreciativ. Grațioasă în mișcări, ageră în gândire, știa prea bine puterea-slăbiciunea cuvântului, a celui scris, a celui rostit. N-a vorbit mult, nu a scris îndeajuns, iar de publicat, a publicat invers proporțional cu cât a citit. E unul dintre motivele pentru care acest volum se impunea ca act de recuperare și restituire.
”Pasaje dintr-un destin asumat” ar fi fost un titlu cu suficientă încărcătură semiotică: focusează termenul-nucleu și problematica destinală (abia când scriu rândurile astea asociez destin și destinație); deschide canalul de trecere, de comunicare între lumi-spații sau între etape existențiale (ca în riturile vangennepiene), dar îl și închide-încorsetează-obturează, accederea la nivelul următor – ontologic și axiologic – nefiind la îndemâna oricui; ultimul termen al sintagmei-titlu derivă dintr-o constantă mentalitară a omului tradițional – împăcarea cu sine, încadrarea în ritmul macrocosmosului ordonator și izbăvitor. Am ajuns totuși la metafora jocului, dintr-o predispoziție ludică, departe de marketingul editorial. ”Piese dintr-un puzzle neterminat” aduce între copertele unui volum in memoriam materiale apărute în periodice (Revista Argeș, Caiete folclorice Argeș, Revista de Etnografie și Folclor, Buletinul Științific al Institutului Pedagogic, ulterior al Universității, Memoriile Comisiei de folclor a Academiei Române, Revista Datini, Revista Calende, Convorbiri literare etc.), prefețe și studii introductive ale unor lucrări cu profil monografic (semnate Adriana Rujan sau Adriana Băjan). Le-am grupat pe criterii funcțional-tematice, iar în interiorul capitolului astfel creat am optat pentru criteriul cronologic.
Conținutul etnologic a fost structurat pe trei elemente nucleare: ghicitoarea, colindul și descântecul, câmpuri epistemice în care Adriana Rujan are contribuții remarcabile. Demn de subliniat este și faptul că la baza coagulării teoretice a conceptelor stă o perseverentă muncă de teren, dublată de documentarea intensivă în arhivă-bibliotecă. Stau mărturie sacii de fișe cu materiale etnografice extrase din publicațiile vechi, nesistematizate la vremea cercetărilor sale în colecții sau antologii, fișele de observație de teren, înregistrările audio-video ale unor obiceiuri calendaristice sau existențiale, dintre care a valorificat în calitate de culegător de folclor 112 texte, în antologia Folclor poetic din Argeș (1979), 20 de texte, în volumul Floare albă din cunună (coord. Moise Mitulescu, 1982); 58 de texte, în Colinde și obiceiuri de iarnă din Argeș – Muscel; 9 texte, în Foclor poetic din Argeș – Descântece (2006). (Parcă pentru a adânci misterul – vorba poetului corolei de minuni a lumii -, pentru a-i amplifica aura legendară, multora dintre documentele celei care a condus Asociația folcloriștilor argeșeni mai bine de trei decenii, li s-a pierdut urma! Explic astfel de ce nu am inclus aici niciun material inedit.) Lucrarea e întregită de un capitol consistent de eseuri și studii literare, de unul alocat recenziilor, cronicilor și prefețelor, de interviul cu Eugenio Coșeriu, de câteva note despre personalitatea Adrianei Rujan și de insertul ”Dicționarul limbii române folclorice – lexicul descântecelor”, lucrare autonomă concrescută dintr-un grant de cercetare nefinanțat din 2005, dar valorificat tipografic într-un tiraj restrâns, fapt pentru care am considerat oportună introducerea contribuției lexicografice în circuitul literaturii de specialitate. Pasajele repetitive, anumite redundanțe nu au fost eliminate de editor, fiind purtătoarele unor nuanțe suplimentare în contextul în care sunt integrate; mai mult, ele sunt mărci ale unei poetici repetitive asimilate organic de cel care deslușește mecanismele intime ale oralității folclorice. Nu am păstrat pentru prezentul volum materialele de limba română/lingvistică: Limba română pentru studenții străini din anul pregătitor (două fascicole, în colaborare – 1981); Afixe productive în limbajele de specialitate (fizică – chimie) – 1983; Limba română – Sinopsis (1985), în colaborare; Categorii ale vocabularului în limbaje de specialitate – 1987; Prepoziții cu regim cazual zero ca modalizatori ai calității – 1994; Accentul în perspectivă sintactică – 1997. O serie de alte articole și studii prezentate la sesiuni, congrese, conferințe nu au fost tipărite pentru că Adriana Rujan era foarte pretențioasă cu forma în care livra conținutul științific (a tatonat 20 de ani până și-a publicat teza de doctorat, 1978 – 1998!!): Numele și circumscrierea lui rituală (2002), Gheorghe Vrabie – un secol de la naștere: repere și evaluări (2008); Aspecte stilistice ale povestirii basmului (2009) etc. Simpla inventariere a programelor manifestărilor la care a conferențiat ar fi edificatoare. Au rămas în așteptare și alte proiecte în care Doamna Profesoară mă implicase, gen Antologia de folclor literar, Focurile ceremoniale din Argeș și Muscel, Pentru o estetică integrată a folclorului…,
piese dintr-un puzzle neterminat!

***

Apar în viața fiecăruia dintre noi oameni care ne marchează destinul. Prezențe difuze uneori, a căror atingere nu lasă urme vizibile la exterior, amprentează însă straturile profunde ale ființei. Și le amprentează ireversibil… Vreau să cred că cel puțin pentru viața asta rămân asistentul Doamnei Rujan!

Conf. Univ. Dr. drian SĂMĂRESCU

Share

Te-ar putea interesa și

Universitatea din Pitești a marcat parteneriatul dintre Centrul IT – UPIT și compania DRÄXLMAIER. Vizita CEO-ul companiei, Maik Krueger punctează importanța parteneriatelor dintre mediul universitar și socio-economic. Pe lângă programele …
Universitatea din Pitești a fost alături de Liceul Teoretic „Iulia Zamfirescu” la deschiderea anului școlar 2022. A fost o zi plină de emoții și speranțe mai ales că pentru elevii…
Astăzi, 5 septembrie, aproape 3 milioane de elevi şi preşcolari încep cursurile noului an şcolar 2022-2023. Cu o durată de 36 de săptămâni de cursuri, anul acesta va avea cinci…

Ultimele postări

Universitatea din Pitești a marcat parteneriatul dintre Centrul IT – UPIT și compania DRÄXLMAIER. Vizita CEO-ul companiei, Maik Krueger punctează importanța parteneriatelor dintre mediul universitar și socio-economic. Pe lângă programele …
Universitatea din Pitești a fost alături de Liceul Teoretic „Iulia Zamfirescu” la deschiderea anului școlar 2022. A fost o zi plină de emoții și speranțe mai ales că pentru elevii…
Astăzi, 5 septembrie, aproape 3 milioane de elevi şi preşcolari încep cursurile noului an şcolar 2022-2023. Cu o durată de 36 de săptămâni de cursuri, anul acesta va avea cinci…