Sărbătoarea marchează prima transmisie radio de la sediul ONU, realizată la 13 februarie 1946.

În mesajul aniversar, UNESCO scrie că “în cei 100 de ani de existență, radioul a devenit, în mod incontestabil, mijlocul cel mai apropiat de sufletul și mintea oamenilor, oferind știri, divertisment și educație în toate colțurile lumii”.

Dar, ce este radioul?  O simfonie nesfârșită de povești, melodii și descoperiri care, de-a lungul timpului, au conturat propria noastră evoluție culturală. Astăzi, ne aventurăm în culisele fascinante ale istoriei radiofoniei, unde fiecare sunet ascunde o parte din povestea noastră comună.

Telegraful și telefonul au fost părinții săi, dar cine avea să fie considerat adevăratul “părinte” al radioului? Într-o lume în care Nikola Tesla, Guglielmo Marconi și alți savanți au adus contribuții esențiale, competiția era aprigă.

În jurul anului 1891, Nikola Tesla construiește aparate care produc mii de cicluri electromagnetice pe secundă, aducând contribuții esențiale la transmiterea undelor radio, iar în 1895, Guglielmo Marconi realizeaza prima transmisie radiotelegrafică.

În 1901, Marconi a transmis primul mesaj radio transatlantic, iar în 1903, a pus la dispoziția președintelui Theodore Roosevelt aparatul său pentru a transmite un mesaj către regele Eduard al VII-lea al Angliei.

Dar cine este cu adevărat “tatăl” radioului? O întrebare care încă stârnește dezbateri. Mulți îl consideră pe Marconi, în 1909, acesta a primit Premiul Nobel pentru fizică pentru invenția sa. Totuși, Tesla a depus eforturi susținute pentru recunoașterea contribuției sale, iar în 1946, Curtea Supremă din SUA i-a acordat câștig de cauză, declarându-l “părintele” legitim al radioului.

Ceea ce a început ca un vis matematic s-a transformat în realitatea vibrantă a radioului. În 1920, prima stație de transmisie permanentă de radiodifuziune a fost pusă în funcțiune la Pittsburg, marcând începutul unei noi ere a comunicării. Stația KDKA a transmis atunci primele știri electorale. Imaginați-va emoția ascultătorilor care au aflat rezultatele alegerilor prin… radio! A fost revoluționar.

Pe măsură ce anii treceau, radioul s-a răspândit în întreaga lume, ducând cu el povestea oamenilor și descoperirilor lor.  

Anii ’30 au reprezentat perioada de Aur a Radioului. Vocea se transforma în teatru, muzică și știri. Radioul era “Netflix-ul” zilei! Pasiunea profesioniștilor de radio din acea perioadă este o adevărată inspirație.

În timpul anilor de aur ai radiofonicului, undele ether-ului au călătorit pe ritmul inconfundabil al marilor formații muzicale și al artiștilor deveniți legendari. Unul dintre acești pionieri ai radio-ului a fost Benny Goodman, regele jazz-ului, care și-a făcut debutul în anii ’30 și a dominat emisiunile radio, aducând sunetul swing-ului în casele oamenilor. Ascultătorii se trezeau cu “Sing, Sing, Sing” și “Stompin’ at the Savoy” răsunând din difuzoarele lor.

În anii ’40 și ’50, epoca de aur a muzicii pop, radioul a fost platforma care a adus în casele ascultătorilor piese memorabile. Frank Sinatra, cântăreţul cu vocea inconfundabilă, care a devenit o figură iconică a acelei perioade cu hiturile sale precum “My Way” sau “Strangers in the Night” au cucerit inimile ascultătorilor grație difuzărilor radio.

Pe măsură ce anii treceau, rock ‘n’ roll-ul și-a făcut intrarea triumfală în universul radio. Elvis Presley, “Regele Rock ‘n’ Roll-ului,” a devenit un fenomen global prin intermediul emisiunilor radio.

Era anilor ’60 a adus cu sine o explozie de creativitate și exprimare liberă. The Beatles, cei patru băieți din Liverpool, au devenit o senzație mondială și și-au lansat hiturile prin intermediul emisiunilor radio.

Anii ’60 și ’70  au fost Boom-ul FM-ului! Calitatea sunetului stereo a schimbat jocul.  A fost perioada în care muzica a înflorit și radioul a devenit un companion constant al oamenilor.

O altă schimbare semnificativă a avut loc în anii ’70 odată cu apariția genului disco. Bee Gees și piesa lor “Stayin’ Alive” au invadat posturile de radio, iar fenomenul disco a devenit o adevărată senzație. Radioul a făcut posibilă răspândirea acestei culturi muzicale, influențând chiar și modul în care oamenii se îmbracau și se distrau.

Evoluția radioului în anii ’80 și ’90 a fost marcată de nume precum Michael Jackson și Madonna, al căror impact în industrie a fost imens, dând naștere unor adevărate fenomene culturale.

Era anilor ’90 a adus o explozie de diversitate muzicală, iar radioul a fost inima acestei revoluții. De la grunge-ul melancolic al trupei Nirvana, cu hituri precum “Smells Like Teen Spirit,” la sunetul pop fresh al Spice Girls, radioul a reușit să satisfacă o gamă largă de preferințe muzicale.

Aceasta a fost perioada în care genuri precum hip-hopul și rapul au început să-și facă simțită prezența, cu artiști precum Tupac Shakur și The Notorious B.I.G., al căror impact asupra culturii a fost imens.

Un alt moment de transformare a fost explozia muzicii electronice în anii 2000. Genuri precum techno, house și trance au devenit mai accesibile publicului larg datorită difuzării pe radiouri. Artiști ca Daft Punk și Avicii și-au făcut intrarea triumfală în universul muzicii globale prin intermediul undelor radio.

În prezent, artiști ca Beyoncé, Kendrick Lamar și Taylor Swift continuă să-și împartă muzica prin intermediul radio-ului tradițional și a noilor platforme digitale, îmbogățind astfel moștenirea sunetului care a început cu undele radio în secolul trecut.

Astfel, fiecare nume, fiecare trupă, și fiecare poveste adaugă culoare și profunzime istoriei captivante a radioului și muzicii.

Radioul nu doar că a fost martorul transformărilor muzicale, dar a și modelat preferințele și identitățile culturale ale societății. Oamenii nu doar ascultau muzică, ci și se identificau cu ea, creând conexiuni emoționale puternice cu sunetele și versurile transmise prin undele radio. Astfel, radioul a devenit nu doar un mijloc de informare sau divertisment, ci și un catalizator pentru schimbări sociale și culturale semnificative.

Radioul a fost si este un fenomen care a unit oamenii de la poli opuși ai lumii într-o singură comunitate auditivă. Emisiunile radio transmise la nivel global au creat punți de comunicare între culturi, promovând înțelegerea și aprecierea reciprocă. Ascultând aceleași melodii, povestind aceleași știri, oamenii au devenit conectați într-un mod inedit.

Radioul a deschis ușile cunoașterii pentru mulți oameni, oferind informații, știri și programe educaționale. De la discuții politice și economice la emisiuni științifice și documentare, radioul a fost o sursă vitală de educație, contribuind la alfabetizarea informațională a publicului.

Cristina Luțu